Reducerile de taxe, propuse în proiectul Codului Fiscal, vor fi posibile datorită creşterii economice, reducerii cheltuielilor cu aparatul bugetar şi combaterii evaziunii, susţine ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov. Pariul său este că fiscalitatea scăzută va atrage investitori, dar recunoaşte că vor exista şi efecte negative pentru o parte dintre IMM-uri.

Capital: Există un istoric al slabei colectări la care se adaugă neîncrederea că măsurile de relaxare au fost gândite serios. Până acum, experienţa a arătat că nu se pot face planuri pe termen lung şi că scăderile de taxe au fost, ulterior, contrabalansate de majorarea altora. Aţi prognozat pierderi la buget de 16 miliarde lei în 2016, cum le compensaţi?

Darius Vâlcov: Nu este vorba de simple măsuri de relaxare, ci de un plan pe cinci ani, împărţit în două etape, începând cu 2016. Codul fiscal este conturat în jurul reducerii taxelor alături de ceilalţi doi piloni pe care România îi are: o forţă de muncă cu costuri reduse pentru investitori, dar şi o disponibilitate mare privind energia, adică producem mai mult decât consumăm. Până în 2020, aceste măsuri de reducere de taxe însumează 34-34,5 miliarde lei, impact brut cumulat. Impactul net este la mai puţin de jumătate. Urmărim creşterea economică şi crearea de locuri de muncă care nu se pot face fără atragerea investitorilor sau fără stimularea capitalului autohton: fie că vorbim de impozit zero pe dividende, fie de anularea taxei pe construcţii speciale, fie de sistemul de încurajare a IMM de a avea unu sau doi angajaţi, credem că toate aceste lucruri vor da mai multă încredere investitorilor.Totodată, avem predictibiliate pe un termen de cinci ani. La toate întâlnirile cu mediul de afaceri mi s-au cerut două lucruri: predicitbilitate şi stabilitate. De aceea am scos „de regulă” din Codul fiscal astfel încât, din momentul în care codul va fi aprobat de Parlament, sper până în iunie, cine îl va modifica va trebui să o facă cu şase luni înainte. E foarte important să respectăm acest cadru pentru că este foarte probabil ca în primul an, poate şi în anul al doilea, investitorii să fie mai sceptici. Vă garantez că din 2017, 2018, când vor vedea că măsurile se aplică, vor căpăta încredere. Nu vă ascund, este posibil ca unele măsuri să se aplice mai devreme, în special scăderea accizelor şi a TVA pentru că avem în vedere, aşa cum orice economist poate arăta, că, în cazul în care agenţii economici şi populaţia ştiu exact data de intrare în vigoare, adică 1 ianuarie 2016, ar sta şi ar aştepta ca să cumpere mai ieftin şi atunci am crea un gol în consum în noiembrie şi decembrie. Prin urmare, putem interveni, pe parcursul anului, în anumite momente surpriză, pentru a reduce TVA şi accizele astfel încât să nu avem un gol în consum.

TVA şi accize, mai mici din 2015

Capital: Înseamnă că veţi da ordonanţă de urgenţă pentru reducerea TVA şi a accizelor?

D.V.: Da, dar ar fi ordonanţe care, cred eu, ar avantaja enorm ca măsurile să vină mai devreme şi, în acest fel, să evităm o descreştere psihologică a consumului. Din 2017, nu mai este cazul să intervenim aşa pentru că vorbim de scăderea contribuţiilor, de unde sper că va fi un impact asupra salariilor: de creştere cu 3-4%.

Capital: Prin urmare, suportă bugetul această pierdere de venituri?

D.V.: În primul rând, estimarea de creştere economică suplimentară datorată reducerii taxelor este de 1,7% în 2016, ceea ce ar duce la o creştere economică totală de peste 4%. Compensarea pierderilor la buget se va face printr-un cumul de măsuri. Pe de o parte, din creşterea economică, apoi din activitatea mult mai bună a ANAF. Încercăm ca activitatea ANAF să o direcţionăm spre activitatea companiilor fantomă.

Capital: Aveţi în vedere noi măsuri de combatere a evaziunii?

D.V.: Este foarte important programul ANAF cu Banca Mondială. ANAF a primit fonduri de patru ori mai mari. Anul acesta vom angaja suplimentar între 500 şi 1.000 de persoane. Totul este să se găsească aceste persoane şi să ne îndreptăm spre instruirea acestor oameni şi a celor care lucrează în ANAF, mai ales ca ei să pună în aplicare acest nou cod şi, mai ales, noua viziune pe care o aduce noul cod, în sensul că nu trebuie să mai existe o debalansare în relaţia dintre contribuabil şi ANAF. Începând cu 1 iulie, există propunerea de reaşezare a portofoliului de administrare a contribuabililor mijlocii la nivelul direcţiilor regionale. DGAF va interveni în special în destructurarea firmelor de tip fantomă. Vom implementa casele de marcat cu jurnal electronic. ANAF trebuie să fie pregătit pentru a prelua datele, la jumătatea anului 2016, din casele de marcat cu jurnal electronic. Mai cred şi în limitarea plăţilor cash. Dacă proiectul de lege nu va fi aprobat în Parlament în martie, guvernul va interveni prin OUG.

Mai puţini funcţionari

Capital: Mizaţi pe venituri mai mari şi din activitatea mai eficientă a ANAF, dar aveţi în vedere şi cheltuieli mai mici?

D.V.: Mizez pe cheltuieli raţionalizate. Anul acesta e unul dintre puţinii în care, prin programarea bugetară, au scăzut cheltuielile atât la bunuri şi servicii, cât şi la personal.

Capital: De ce au crescut în ultimii ani cheltuielile de personal, şi nu mă refer la titlurile executorii sau la reîntregirea salariilor?

D.V.: Au apărut 2.000 de angajări la administraţiile locale şi au mai crescut salariile datorită ridicării în treaptă superioară de salarizare a funcţionarilor odată cu avansarea ierarhică. Suma reprezintă 1-2% din buget.

Capital: Şi cum va avea loc, în aceste condiţii, reducerea cheltuielilor de personal?

D.V.: În primul rând nu se mai plătesc titlurile executorii, în februarie anul viitor este ultima tranşă, iar pe măsură ce ies angajaţii la pensie, nu mai facem înlocuirea, ceea ce înseamnă că, natural, se reduce corpul de funcţionari cu 3-4%. Din punctul meu de vedere, numărul de funcţionari ar trebui să fie sub un milion şi nu la 1,13 milioane, aşa cum este acum. La bunuri şi servicii, stabilim normative de cost pentru aparatul central, dar şi pentru administraţia locală. Vom modifica atât Legea finanţelor publice, cât şi Legea finanţelor publice locale anul acesta. Prin urmare, vom compensa golul de încasări pe trei paliere: venituri, cheltuieli şi activitatea ANAF. Ne-am propus anual o reducere cu 5% a evaziunii la TVA, care ar însemna aproximativ 900 milioane euro anual. Pe de altă parte, mizăm pe crearea de noi locuri de muncă. Propunem susţinerea şi, să nu ne ferim să spunem, penalizarea IMM-urilor: susţinerea, pe de parte, a celor care au angajaţi şi penalizarea celorlalte. Estimăm că vom avea în plus 322 mii noi locuri, de la IMM fiind 100 mii.

Locuri de muncă noi sau contracte noi?

Capital: Aceste noi locuri de muncă provin de la IMM şi PFA, la care se înăspreşte fiscalitatea?

D.V.: Ca să înţelegem situaţia de azi: vorbim de 820 mii PFA, PFI. Din acestea 220 mii sunt şi salariaţi. Nu ar fi niciun deranj pentru noi să se întoarcă din nou la salarii şi să plătească contribuţiile. Desfiinţarea lor nu ar avea niciun impact în economie. Noi am estimat că la IMM există posibilitatea ca 80 mii ori vor trece în stare latentă, ori efectiv vor dispărea. Aceste noi locuri de muncă nu vor fi doar de la PFA şi IMM, vorbim şi de locuri de muncă noi datorită scăderii TVA şi a accizelor. Poate nu sunt toate noi locuri de muncă, dar sunt noi contracte purtătoare de contribuţii şi ar ridica veniturile bugetare cu 2,5 miliarde lei. Fac apel la istoria recentă, am fost ministru al bugetului în ultimele trei luni când toată lumea spunea că nu închidem bugetul cu ţinta de deficit şi, până la urmă, s-a dovedit fals. Mai mult decât atât, ne-am permis noi măsuri, cum ar fi creştere serioasă în programarea, cel puţin pe 2015, a cheltuielilor de capital, de cofinanţare a fondurilor UE.

Capital: Programarea a fost bună şi anul trecut, dar execuţia a fost proastă.

D.V.: Execuţia a fost aproape până spre final proastă. Spre final şi-a revenit. Nu sunt adeptul cheltuielilor pe final de an. Tocmai de aceea am venit cu alt model de trimestrializare a cheltuielilor ca să nu mai creştem deficitul pe final de an. Am făcut acest Cod fiscal tocmai pentru a da încredere că ceea ce apare scris nu este numai scris, ci este dublat de Comisia Naţională de Prognoză şi este suportabil şi în 2016 şi în anii următori.

Capital: Prin urmare, acest proiect nu este doar o manevră politică?

D.V.: Nu aveam cum să gândim aşa ceva. Ar fi nedrept să folosim peste 300 de specialişti care au lucrat şi să-i catalogăm ca pesedişti sau distrugători de ţară. Sunt oameni care au lucrat cu bună credinţă.

Viziunea e dată de la vârful ministerului

Capital: Dar a mai fost un Cod Fiscal în vara anului trecut care nu prevedea în niciun caz reduceri. Ce a descoperit în plus guvernul faţă de acum jumătate de an de-şi permite aceste scăderi?

D.V.: Este normal ca viziunea să fie dată de la vârful ministerului. Cred că orice ministru îşi doreşte să-şi pună amprenta pe Codul fiscal sau, dacă nu este cazul, asupra altor legi pe care vrea să le promoveze. Nu vă ascund că mi-am pus amprenta personală asupra acestor coduri, dar toate aceste lucruri le-am făcut discutând şi consultându-mă nu doar cu echipa de la minister, ci şi cu mediul de afaceri. Am colaborat cu multe patronate, asociaţii, sindicate, toţi foştii miniştri de finanţe, cu guvernatorul BNR, oameni cunoscuţi de afaceri, manageri ai unor companii de succes. Toţi au spus că aceste măsuri, dacă avem curaj să le aplicăm, vor aduce efecte bune în economie.

Demisia dacă planul eşuează

Capital: Dacă rămâneţi ministru şi aveţi probleme de încasare şi nu se confirmă estimarea, ce veţi face?

D.V.: Trebuie să luăm în calcul şi acest scenariu catastrofal. Două lucruri se vor întâmpla. Primul este că România va avea un deficit mai mare şi ministrul de finanţe trebuie să-şi dea demisia. Înseamnă că îmi asum şi cred în aceste coduri. Dacă n-aş fi crezut în ele nu le-aş fi prezentat public.

Capital: Este clar că FMI nu este de acord cu relaxarea, veţi renunţa la acord?

D.V.: Nu e clar. Cele mai importante modificări sunt în scrisoarea de intenţie. Este vorba în special de TVA şi accize pe care le-am propus pentru 2015. Mai bine intervenim cu aceste modificări în acest an ca să vedem un impact pe buget în 3-6 luni şi apoi efectele pozitive în economie. Estimăm un an, cel mult doi de scădere a veniturilor bugetare până când lucrurile se aşează în economie. Un acord mai relaxat cred că ar fi psihologic mai bun pentru toată lumea. Probabil nu suntem încă pregătiţi pentru a pune căpat.

Principalele propuneri din Codul Fiscal

• Cota TVA standard scade de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018
• Cota de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% din 2016
• Impozitul pe dividende va fi eliminat din 2016
• Impozitul pe construcţii special va fi eliminat din 2016
• Acciza la motorină scade cu 20%, iar la benzină fără plumb cu 18,62%
• Microîntreprinderile vor plăti impozit pe venit de 1% dacă au peste doi salariaţi inclusiv, 3% dacă au un salariat, 3% şi 1.530 lei trimestrial dacă nu au salariaţi, 3% dacă nu nici salariaţi, nici activitate
• PFA şi PFI vor plăti toate contribuţiile plafonat la cinci salarii medii lunar pentru veniturile realizate chiar dacă sunt şi salariate
• Impozitarea clădirilor va fi în funcţie de destinaţie: între 0,08%- 0,2% pentru rezidenţiale şi 0,2 - 1,3% petru nerezidenţiale
• Se aplică impozit pentru terenul de sub clădire
• Impozitul pe terenuri va avea limita maximă dublă faţă de cea actual
• CAS la angajat de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017
• CAS la angajator de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017

Sursa: Proiectul Codului Fiscal