Statul impune cu forţa cardurile şi le controlează preţul

Statul impune cu forţa cardurile şi le controlează preţul

Proiectul de lege care va restricţiona plăţile în numerar, dar şi comisioanele interbancare pentru tranzacţii cu carduri este tot mai aproape de aprobare, mai ales după ce Parlamentul European a aprobat un regulament care va impune în toate ţările UE limite pentru comisioane.

O intervenţie a statului nu vine niciodată singură. Aplaudată de bancheri pentru că le poate aduce clienţi şi business suplimentar, limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar realizate între persoane fizice şi firme este dublată de o intervenţie prin care statul vrea să limiteze şi costurile tranzacţiilor cu carduri, stimulate de prima măsură: plafonarea comisioanelor încasate de bănci la aceste tranzacţii.

Ideea de a stabili prin lege, în premieră, preţuri maximale pentru astfel de servicii a fost susţinută de marii comercianţi, care plătesc respectivele comisioane, dar criticată puternic de bancheri, care îşi văd reduse veniturile de 4-5 ori şi susţin că nu vor mai avea resurse să investească în dezvoltarea sistemului de carduri. Prinşi în mijlocul acestor calcule, în care intră şi statul cu speranţa creșterii încasărilor la buget, consumatorii rămân cu certitudinea unei restricţii administrative pentru folosirea numerarului, dar cu beneficii incerte din măsura compensatoare a reducerii comisioanelor: nu se ştie dacă şi cât din sumele rămase la dispoziţia comercianţilor vor fi transferate publicului prin reduceri de preţuri.  Potrivit proiectului de lege iniţiat de Ministerul Finanţelor şi depus la Parlament, încasările şi plăţile zilnice în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice vor fi limitate la 5.000 lei/persoană, res­pectiv 10.000 lei/persoană. Totodată, comisioanele pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri vor fi plafonate  la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cele de credit, faţă de nivelul actual de circa 1%.

Perioadă de tranziţie

 
 

Aprobarea proiectului va fi grăbită de decizia luată săptămâna trecută de Parlamentul European, care a aprobat un regulament ce plafonează comisioanele interbancare pentru tranzacţiile cu carduri. Faţă de prevederile din proiectul românesc, regulamentul european a lăsat locul unui compromis. Astfel, pentru tranzacţiile naţionale cu carduri de debit se permite o perioadă de tranziţie de cinci ani, în care statele UE pot stabili ca limita de 0,2% să nu se aplice pentru fiecare tranzacţie, ci la o medie ponderată a comisioanelor pentru toate operaţiunile anuale cu cardul de debit. În plus, pentru tranzacţii mai mici cu carduri de debit, statele pot stabili comision maxim per tranzacţie de 0,05 euro, după cei cinci ani.

 „Inclusiv România poate decide să existe o medie ponderată limitată la 0,2%, şi nu pentru toate tranzacţiile. E important pentru că se dă o flexibilitate, astfel încât să poată fi stimulate anumite produse mai sigure. E util pentru o tranziţie mai uşoară să poţi da comisioane mai mici la anumite produse, astfel încât comercianţii să le accepte mai uşor, şi comisioane mai mari pentru produse cu valoare mai mare, spre exemplu, cardurile premium“, spune Cătălin Creţu, director Visa Europe pentru România. În opinia sa, noile reguli duc industria bancară la o răscruce: veniturile li se vor reduce drastic şi e incert dacă reducerea va fi compensată prin creşterea volumelor.

În România, la finele lui 2013 erau 14,1 mil. carduri valide (11 mil. de debit și 2,2 mil. de credit), cu care s-au realizat 410 mil. tranzacţii, în valoare de 32,4 miliarde de euro, din care 6 miliarde euro plăţi la comercianţi.

Sursa: Capital.ro