Si persoanele fizice si-ar putea cere insolventa. Proiectul de lege a trecut de Senat

Si persoanele fizice si-ar putea cere insolventa. Proiectul de lege a trecut de Senat

Persoanele fizice care nu isi mai pot achita datoriile catre creditori ar putea sa solicite declararea insolventei, se mentioneaza intr-un proiect de lege care a fost adoptat tacit de Senat, in sedinta de luni. Mai exact, acestea vor putea apela la procedura de insolventa numai in anumite situatii.

Conform Constitutiei, Senatul a avut un termen de 45 de zile pentru a se pronunta asupra proiectului de lege, fiind prima camera sesizata. Insa acest termen a fost depasit luni, astfel ca documentul a fost adoptat tacit.

Mai departe, proiectul de lege urmeaza sa fie inregistrat la Camera Deputatilor si supus votului final al deputatilor.

Va reamintim ca Executivul a avizat favorabil, in octombrie, proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice, initiat de deputatul PSD Ana Birchall, se arata intr-un comunicat al institutiei remis recent redactiei.

Deputatul PSD Ana Birchall, initiatoarea propunerii legislative privind insolventa persoanelor fizice, cunoscuta si drept legea falimentului personal, a salutat avizul favorabil acordat de Guvernul Romaniei.

"Initiativa mea legislativa sprijina romanii sufocati de datorii, reprezentand un ajutor real pentru cei care risca sa-si piarda agoniseala de-o viata din cauza executarilor silite. Nu cred ca executarea silita si lichidarea bunurilor trebuie sa reprezinte regula pentru romanii care traiesc cu frica-n san ca, fara vina lor, nu-si pot plati datoriile lunare si pot ramane pe drumuri", a declarat aceasta, potrivit unui comunicat de presa.

Propunere legislativa acorda, conform Anei Birchall, un real ajutor debitorului persoana fizica, dandu-i posibilitatea sa elaboreze un plan de rambursare a datoriilor care se poate intinde pe 5 ani de zile si sa nu fie pus in fata executarilor silite sau a lichidarii bunurilor, asa cum se intampla in momentul de fata.

Aceeasi sursa a explicat ca principalele avantaje pe care proiectul de lege le aduce sunt urmatoarele:

  • daca sunt executari silite incepute, acestea se suspenda odata cu declansarea procedurii de insolventa pentru persoanele fizice;
  • se stopeaza acumularea de dobanzi si penalitati pentru intarzierea la plata;
  • sunt protejate persoanele fizice, debitori de buna credinta;
  • toate creantele devin lichide si exigibile;
  • toate actele unilaterale ale debitorului (imputerniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;
  • se asigura un echilibru intre interesele debitorilor, persoane fizice, si cele ale creditorilor.

Proiectul de act normativ are scopul de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fara activitati antreprenoriale, aflate in insolventa, prin intermediul rambursarii datoriilor in baza unui plan ori prin intermediul lichidarii bunurilor respectivilor debitori, dupa cum se mentioneaza in documentul citat.

Conform dispozitiilor adoptate tacit de Senat, noile reguli ar urma sa se aplice persoanelor fizice care:

  • au domiciliul permanent in Romania;
  • bunurile sau sursa veniturilor se regasesc in Romania;
  • nu actioneaza ca si persoane fizice autorizate la momentul solicitarii de declansare a procedurii de insolventa;
  • nu au nicio datorie care rezulta din activitati comerciale desfasurate in nume propriu.

Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator Casa de Insolventa Transilvania (CITR), considera ca prezentul proiect este, in acest stadiu, deficitar si contine mecanisme care necesita o definire si o conturare mai atenta.

"Insolventa persoanei fizice pare a reprezenta un avantaj legislativ pentru cel care intra sub protectia ei, datorita suspendarii executarilor silite asupra bunurilor acestuia si suspendarii acumularii de datorii. Acest proiect legislativ este insa insuficient dezvoltat, si risca sa cauzeze dificultati partilor implicate in procedura", a declarat recent Vasile Godinca-Herlea pentru AvocatNet.ro.

Debitorul va putea cere insolventa daca este incapabil sa-si achite datoriile

Debitorul ar putea depune o cerere pentru procedura de insolventa in situatia in care este in incapacitate de a-si achita datoriile la momentul in care acestea devin scadente, se mentioneaza in proiectul de lege.

"Debitorul este considerat a fi in imposibilitate de a-si achita datoriile la scadenta, daca este incapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii", se precizeaza in documentul citat.

La randul sau si creditorul ar putea cere insolventa unui debitor persoana fizica, insa va trebui sa dovedeasca faptul ca debitorul nu are capacitatea de a-si achita datoriile in momentul scadentei acestora si in cazul in care valoarea totala nominala a creantei creditorului fata de debitorul respectiv depaseste suma de 25.000 lei.

Un prim dezavantaj al proiectului este stabilirea unor conditii diferite pentru solicitarea deschiderii procedurii insolventei, a punctat Vasile Godinca-Herlea.

"Practic, deschiderea procedurii poate fi solicitata de datornicul care simte ca nu mai face fata cheltuielilor. Proiectul de lege face diferenta intre cererea introdusa de catre debitor si cea introdusa de catre creditor. Astfel, un creditor trebuie sa demonstreze ca o persoana nu poate plati in momentul scadentei o suma de minim 25.000 lei. Debitorul, pe de alta parte, trebuie doar sa fie incapabil de a-si plati doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decursul a 30 de zile de la data scadentei. Din lejeritatea conditiilor si formularea defectuoasa in cazul debitorilor, se pot naste abuzuri mari", ne-a precizat specialistul CITR.

Totusi, exista obligatia persoanelor fizice de a declara pe propria raspundere motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la timp, continuat sursa citata.

Mai exact, conform dispozitiilor, solicitarea insolventei va trebui transmisa de catre debitor impreuna cu urmatoarele documente:

  • un raport al bunurilor proprietatea sa si a veniturilor disponibile, incluzand date referitoare la veniturile preconizate a fi obtinute in urmatorii cinci ani si informatii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum si o situatie a datoriilor sale si detalii  privind creditorii aferenti. Raportul va include, totodata, o declaratie conform careia continutul acestuia este corect si complet;
  • o lista a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individuala care depaseste suma de 1.000 lei, care au fost instrainate de catre debitor in decursul ultimilor patru ani;
  • o declaratie pe propria raspundere in care sa explice motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la termenul scadent;
  • o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor care poate contine orice termeni de natura sa conduca la o indestulare cat mai adecvata a creantelor, luand in considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. Planul va contine o explicatie cu privire la modalitatea si la masura in care garantiile sau alte drepturi ale creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de catre acesta.

In plus, la solicitarea debitorului, creditorii ar putea fi obligati sa puna la dispozitia acestuia, pe propria cheltuiala, o declaratie scrisa privind creantele pe care le detin asupra lui, spre a-l ajuta in elaborarea raportului privind bunurile si veniturile sale, se precizeaza in proiectul de act normativ. In special, creditorii vor mentiona cuantumul creantelor cu defalcarea acestora in principal, dobanda si alte costuri aferente.

Doar debitorul va depune un plan de rambursare a datoriilor

Potrivit specialistului CITR, instanta va refuza sa inceapa procedura de insolventa in situatia in care neplata datoriilor rezulta din comportamentul fraudulos al acestuia sau dintr-un comportament iresponsabil.

"Asadar, a fost dezvoltat si un sistem de determinare a posibilului debitor de buna credinta sau de rea credinta. De asemenea, instanta va refuza deschiderea procedurii daca persoana fizica nu se afla in incapacitate de plata sau a mai fost deschisa o procedura asemanatoare impotriva acesteia in ultimii 7 ani", a mai spus sursa citata.

Vasile Godinca-Herlea a continuat ca proiectul nu face referire la modul in care este desemnat practicianul in insolventa. Acesta este numit de catre instanta, insa nu sunt specificate criteriile de numire, care se face fara a se lua in considerare dorinta partii care a introdus cererea, a adaugat specialistul.

O data cu acest proiect apare o noutate in legea insolventei din Romania, si anume debitorul este singurul care poate depune un plan de rambursare a datoriilor, a subliniat reprezentantul CITR.

De asemenea, un creditor chirografar trebuie sa primeasca prin planul de rambursare o compensare de minimum 40% din valoarea nominala a creantelor sale inregistrate in lista de creante, in afara cazului in care acesta accepta in scris o compensare mai mica, a mai spus acesta.

O alta particularitate a procedurii, conform reprezentantului CITR, este anularea automata, in cazul inceperii procedurii de lichidare, a donatiilor si a altor tranzactii cu titlu gratuit efectuate de catre debitor in decurs de trei ani anteriori.

"Daca in cazul persoanelor juridice este mult mai usoara delimitarea capacitatilor si atributiilor intre debitor si administratorul judiciar, in cazul persoanelor fizice proiectul de lege reglementeaza o adevarata incapacitate in privinta drepturilor civile. Ca efect al deschiderii procedurii, toate actele unilaterale ale persoanei fizice, referitoare la bunurile sale, vor inceta sa produca efecte, iar pana in momentul in care indeplinirea planului este confirmata de catre instanta, debitorul este obligat sa caute surse de venituri in cazul in care este in somaj. Nu poate refuza o oportunitate rezonabila de a obtine venituri, si este obligat sa informeze instanta si administratorul judiciar cu privire la modificarea domiciliului, a resedintei, sau a schimbarilor din activitatea sa profesionala", a mai spus aceeasi sursa.

Potrivit proiectului de lege, debitorul care a initiat ori impotriva caruia a fost initiata si respectiv finalizata procedura insolventei persoanei fizice nu va mai putea avea, pentru o perioada de cinci ani de la momentul incheierii procedurii mentionate, detine calitatea de asociat unic in cadrul unei societati cu raspundere limitata.

Atentie! Reglementarile cuprinse in acest articol nu se aplica, ci sunt momentan in stadiul de proiect. Pentru a intra in vigoare este necesar ca proiectul sa fie aprobat de Camera Deputatilor si trimis spre promulgare Presedintelui, dupa care documentul trebuie publicat in Monitorul Oficial. Puteti consulta in fisierul atasat proiectul privind insolventa persoanelor fizice.

Sursa: Avocatnet