Aparitia relativ recenta a profesiei de detectiv particular, la noi in tara, face ca numarul lucrarilor si al publicatiilor care trateaza obiectul, natura, cerintele psihice si morale ale omului ce o executa, sa fie destul de redus. Legea 329/2003 consfinteste noua profesie, care are titulatura “…detectiv particular”.
Plecand de la faptul ca prin modul in care sunt organizate si conduse asociatiile de detectivi particulari se creaza conditiile desfasurarii unei veritabile profesii, aceste asociatii sunt incadrate cu personal calificat, care a acumulat in scoli speciale un bagaj de cunostinte profesionale, priceperi si deprinderi indispensabile prestarii unui serviciu privat necesar si util. Mai mult, acest serviciu, pe langa o instructie specializata, solicita un profesionalism specific, fundamentat teoretic, practic si psiho-social.
Natura complexa a muncii detectivului particular, cat si volumul sau mereu crescand de cazuri si situatii inedite, il obliga pe acesta la o pregatire teoretica si practica permanenta.
Munca detectivului, inteleasa ca activitate profesionala exercitata de oameni cu anumite calitati psiho-fizice formata dintr-o calificare adecvata, genereaza anumite cerinte, norme si principii morale ce vizeaza, pe de o parte, relatiile de serviciu in cadrul asociatiei si relatiile dintre detectivi, iar pe de alta parte relatiile dintre detectivi si cetateni.
Exercitarea acestei profesii presupune in acelasi timp si un anumit profil moral. In activitatea si conduita detectivului, trebuie sa se evidentieze o serie de valori morale specifice cum sunt: demnitatea si probitatea profesionala, atasamentul fata de profesie si colegi, cinstea si onoarea profesionala, pasiunea in munca si dorinta de perfectionare.
Nascute deci in procesul muncii si in exercitarea profesiei, aceste cerinte, deprinderi si atitudini reprezinta elemente de morala profesionala fara de care succesul acestei activitati nu ar fi posibil. Ele sunt sintetizate si prezentate atat in Legea 329/2003, cat si in juramantul detectivilor particulari adoptat de Asociatia Nationala a Detectivilor Particulari din Romania la 15 decembrie 2005.
Elementele componente ale moralei profesiei de detectiv particular constituie obiectul de studiu al unei stiinte numita Etica profesionala. Se poate usor constata, la o simpla analiza, ca in activitatea detectivului particular anumite norme de comportament, anumite imperative ale moralei comune a societatii se metamorfozeaza in exigente profesionale specifice. In morala detectivista vom gasi ca valori dominante: curajul, corectitudinea, tenacitatea, valori pe care le vom gasi si in morala comuna.
Vom constata ca, spre exemplu, curajul trebuie sa caracterizeze orice om echilibrat, dar stim ca el se raporteaza la frica si risc in situatii dificile. Ori situatiile in munca detectivului au in permanenta o mare doza de risc, dificultate si presupun o incordare tensionala specifica, ce solicita asumarea constienta a succesului si a esecului.
De asemenea, binele, onoarea, libertatea, adevarul, dreptatea si responsabilitatea reprezinta elementele cele mai stabile ale moralei muncii detectivului particular.
Sa luam spre exemplificare termenul de bun si bine care, conform moralei detectivistice au la baza anumite criterii si un context evaluativ specific. In baza acestor criterii specifice, un detectiv bun nu este in nici un caz detectivul indulgent, cel care iarta, care trece peste anumite secvente situationale ori le nuanteaza cu scopul de a-si multumi ori proteja clientul.
Iata deci ca, in munca detectivului particular, valori morale precum binele sau bunul trebuie evaluate de pe platforma intereselor societatii, care reprezinta, inainte de toate, litera si spiritul legilor
