Intr-o proportie de 26% firmele germane locale considera ca perspectivele economice ale Romaniei sunt pozitive, in timp ce 7% dintre acestea apreciaza situatia economica a tarii ca fiind buna, arata un sondaj realizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana.

Numarul celor care considera ca situatia este buna a crescut la 50% (2013—36%, 2012—42%), iar peste jumatate dintre firme sunt de parere ca in acest an situatia firmei lor se va imbunatati (2013—50%). In ce priveste cifra de afaceri, 58% dintre cei care au raspuns se asteapta la o cifra de afaceri mai mare, asteptarile in aceasta privinta sunt mari, arata sondajul.

Situatia economica generala buna se regaseste si in intentia de a angaja personal nou.

Peste 45% din companii intentioneaza sa angajeze personal, doar 14% se gandesc la o reducere de personal. Astfel Romania se afla si ea in trendul regiunii, in acelasi timp este cel mai bun rezultat din 2008 incoace.

Desigur ca la aceste evaluari joaca un rol important si evolutiile macroeconomice din Uniunea Europeana in ansamblul ei, mai cu seama daca avem in vedere faptul ca Romania deruleaza peste 70% din comertul sau cu statele din cadrul Uniunii, arata chestionarul citat de Agerpres.

In ceea ce priveste perspectivele fiecarei branse, peste o treime din firmele chestionate se asteapta la o imbunatatire a situatiei bransei lor fata de anul anterior, doar 16% vad o inrautatire a situatiei. Anul trecut 19% din cei intervievati au fost de parere ca situatia din bransa lor se va inrautati.

Referitor la calitatea amplasamentului investitional, intre cele mai importante criterii investitionale pentru companii se numara resursele umane disponibile.

In privinta conditiilor de pe piata muncii, costurile scazute cu forta de munca, aflate sub nivelul celor din Europa de Vest, reprezinta doar un motiv pentru realizarea de investitii in Romania.

Alti factori se refera la functionalitatea mediului de afaceri. In aceasta categorie intra infrastructura, disponibilitatea si calitatea furnizorilor sau comportamentul de plata al partenerilor. In ce priveste infrastructura, aici Romania mai are mult de recuperat. Din pacate Romania nu a reusit sa-si imbunatateasca in ultimii ani infrastructura, iar acesta este unul din punctele de care investitorii germani se plang cel mai des.

In clasamentul statelor participante la chestionar, Romania se afla in aceasta privinta pe ultima pozitie. Doar 7% din cei chestionati sunt multumiti, in timp ce 41% sunt nemultumiti si 28% chiar foarte nemultumiti, restul fiind indecisi. In ce priveste disponibilitatea furnizorilor, Romania s-a imbunatatit usor fata de anul trecut (30% sunt multumiti, 2013—20%).

Companiile germane prezente in Romania nu sunt multumite cu multe domenii ale politicilor economice, dar si in celelalte tari din ECE situatia este asemanatoare.

In ceea ce priveste sistemul fiscal si administratiile fiscale, 46% din firme sunt nemultumite (2013—45%), iar 33% chiar foarte nemultumite (2013—28%).

Referitor la nivelul de impozitare 55% s-au exprimat negativ (2013—49%). Nemultumite sunt firmele, de asemenea, de siguranta juridica, unde Romania se situeaza si in acest an sub media ECE cu 61% de raspunsuri la categoria nemultumiti si foarte nemultumiti. Potrivit sondajului, in unele puncte, cum ar fi siguranta juridica sau predictibilitatea politicilor economice, nemultumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales in ce priveste colaborarea cu administratia publica si eficienta acesteia (49% nemultumiti, 16% foarte nemultumiti, 2013—45% respectiv 20%).

In aceasta categorie au fost incluse birocratia, coruptia (34% nemultumiti, 41% foarte nemultumiti, 2013—34%, respectiv 44%), accesul la ajutoare financiare (33% nemultumiti, 28% foarte nemultumiti, 2013—39%, respectiv 32%), transparenta la licitatiile publice (30% nemultumiti, 36% foarte nemultumiti, 2013-40% respectiv 34%).

Companiile subliniaza nevoia de transparenta in domeniul achizitiilor publice, care ramane in Romania o zona in care este necesar sa se actioneze urgent in ce priveste transparenta si crearea unor conditii-cadru clare si eficiente. Romania se afla aici sub media ECE cu 66% raspunsuri negative, dar inaintea Cehiei sau a Bulgariei.

"Nu doar in cazul proiectelor publice mari, firmele germane, dar si cele romanesti, se vad deseori puse in fata unor conditii concurentiale neloiale. Pe acest fond AHK Romania a infiintat la mijlocul anului 2013 un grup de lucru care are ca scop schimbul de experienta si elaborarea de propuneri concrete pentru imbunatatirea situatiei in domeniul achizitiilor publice. In acest sens am elaborat si un document de pozitie. Acesta contine propuneri concrete, prin care se urmareste reducerea problemelor care apar in procesul achizitiilor publice. Propunerile se bazeaza mai ales pe experienta indelungata pe care companiile participante au acumulat-o de-a lungul timpului in Romania. Este vorba de aspecte precum proiecte viitoare, management si personal, structurarea caietelor de sarcini, conformitatea ofertelor, criterii de calificare, emiterea certificatului la finalizarea contractului, pentru a numi doar cateva. Acestea au efecte asupra unor domenii precum constructiile sau sanatatea si se extind catre intregul sistem de licitatii publice. Pentru ca un mod de lucru deficitar in acordarea de contracte publice sau, dimpotriva, dezvoltarea si optimizarea acestuia, are efect negativ respectiv pozitiv asupra atragerii de fonduri UE si in general asupra evolutiei economice a tarii", subliniaza reprezentantii Camerei.

Chiar daca numeroase companii germane sunt nemultumite de anumiti factori ai amplasamentului investitional, totusi majoritatea (83%) ar alege din nou Romania ca amplasament investitional, doar 17% ar avea in vedere amplasamente alternative.

Romania se mentine pe locul al 11-lea in clasamentul celor mai atractive tari din Europa Centrala si de Est. Cea mai atractiva tara din regiune este Polonia, urmata de Cehia si Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) si Albania (20).

Majoritatea firmelor chestionate provin din industria prelucratoare (35%) si din domeniul servicii (34%), urmate de comert (21%), constructii si energie (cate 5%).