În prezentul articol voi continua abordarea problemei contravenţiilor în domeniul achiziţiilor publice, aşa cum sunt ele prezentate la art. 293 din OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare. În cele ce urmează, acest act normativ îl voi simboliza prin OUG.

Prezentarea o voi face într-o altă ordine decât cea din actul normativ precizat mai sus, şi anume în ordinea descrescătoare a amenzilor prevăzute pentru sancţionarea acestora. Astfel, am identificat şase niveluri pe care le prezint mai jos. Voi continua cu cel de al cincilea şi al şaselea, ultimul nivel identificat de mine. În articolele anterioare am prezentat sancţiuni ale nivelului 1, 2, 3 şi 4.

Al cincilea nivel sancţionează următoarele contravenţii cu amendă de la 20.000 RON la 40.000 RON:

Este vorba de prevederile art. 58 din OUG.

Este vorba de posibilitatea, din partea Comisiei de evaluare a ofertelor, de prelungirea termenului de stabilire a ofertei câştigătoare (art. 200 din OUG) în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune de servicii, a contractelor de concesiune de lucrări ori a parteneriatelor public – privat.

În cazul procedurilor de atribuire licitaţia deschisă (art. 80 din OUG), licitaţia restrânsă (art. 93 din OUG) şi cererea de oferte (art. 129 din OUG), autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la adresa, data şi ora indicate în anunţul/invitaţia de participare sau în erată, dacă este cazul, în măsura în care nu a devenit necesară decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor de la art. 72 din OUG sau ca urmare a depunerii unei contestaţii.

Până la data de 1 ianuarie 2008 autorităţile contractante trebuiau să înfiinţeze conform prevederilor art. 3041 din OUG un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment distinct, această obligaţie prevăzută de OUG se îndeplineşte pe cale de act administrativ al conducătorului autorităţii contractante prin care una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante sunt însărcinate cu ducerea la îndeplinire a principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice.

Care sunt atribuţiile responsabilului în achiziţii publice?

Compartimentul intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică, organizat conform art. 3041 din OUG, are următoarele atribuţii principale:

a)    elaborarea şi, după caz, actualizarea, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, a unui program anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial pe baza căruia se planifică procesul de achiziţie;

b)    elaborarea sau, după caz, coordonarea activităţii de elaborare a documentaţiei de atribuire sau, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs;

c)     îndeplinirea obligaţiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de OUG;

d)    aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire;

e)    constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice.

Al şaselea nivel sancţionează următoarele contravenţii cu amendă de la 2.000 RON la 5.000 RON:

Este vorba de prevederile art. 191 din OUG conform căruia autoritatea contractantă transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziţiei realizate.

Conform prevedrilor Ordinului ANRMAP nr. 313/2011, prin document justificativ de atribuire a unui contract de achiziţie publică prin achiziţie directă se înţelege factura şi/sau contractul.

Opinie personală privind prevederile art. 191 din OUG.

Aşa cum este formulată această nouă obligaţie, în vigoare de la 1 ianuaie 2013, legiuitorul creează confuzie în rândul responsabililor în domeniul achiziţiilor publice. Achiziţiile directe realizate prin intermediul Catalogului electronic de produse/servicii/lucrări din SEAP, indiferent de valoarea acestora, se pot vizualiza de către orice persoană fizică, juridică ori instituţie specializată în verificarea conflictelor de interese, fără a fi nevoie de încă o obligaţie din partea autorităţii contractante (responsabilului în domeniul achiziţiilor publice) de a publica o NOTIFICARE fără rost.

Ce se întâmplă cu o achiziţie directă pentru o anumită necesitate, cod CPV, a autorităţii contractante pentru care există fonduri bugetare, în valoare de 16.000 euro fără TVA care are livrări succesive în decursul unui an fiscal, în valoare de câte 4.000 euro fără TVA pentru fiecare trimestru? Se aplică prevederile art. 191 din OUG, atâta timp cât cele patru facturi emise de către furnizor sunt mai mici decât plafonul precizat în acest articol?

Dacă legiuitorul dorea într-adevăr să oblige autoritatea contractantă să demostreze îndeplinirea principiilor transparenţei şi a eficienţei utilizării fondurilor, atunci ar fi trebuit să oblige autoritatea contractantă (responsabilul în domeniul achiziţiilor publice) să publice o NOTIFICARE pentru TOATE achiziţiile directe, INDIFERENT DE VALOARE, realizate în afara Catalogului electronic de produse/servicii/lucrări din SEAP. Aceste achiziţii directe “nu sunt vizibile” în SEAP şi ar fi normal ca orice autoritate contractantă să le raporteze !

Laurenţiu Bogdan NOVĂCESCU

Expert Achiziţii Publice