Cat pret pun romanii pe viata lor: Prime de asigurare de 8 ori mai mici decat in Ungaria

Cat pret pun romanii pe viata lor: Prime de asigurare de 8 ori mai mici decat in Ungaria

Sectorul asigurarilor de viata din Romania are un nivel redus de dezvoltare, gradul de penetrare a acestora fiind mult in urma altor tari europene, chiar si a celor din regiune - este una dintre concluziile studiului realizat de Consiliul Concurentei pe aceasta piata.

Din punct de vedere al primelor brute subcrise, in Romania, sectorul asigurarilor de viata are o pondere de doar 0,3% in Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca in Bulgaria, in timp ce media europeana este de 4,5% din PIB. 

Chiar daca si alte tari din regiune se afla in coada clasamentului european in ceea ce priveste ponderea asigurarilor de viata in PIB (Ungaria, 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferentele fata de situatia Romaniei sunt evidente.

La polul opus se afla Marea Britanie cu 10,3% din PIB si Danemarca cu 7,2% din PIB.

Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoana din Romania plateste in medie 16 euro/an, mult sub media europeana de 1072 euro/an de persoana.

In Ungaria, prima medie de asigurare se ridica la 139 euro/an de persoana, in Slovacia la 206 euro/an de persoana, iar in Cehia la 272 euro/an de persoana. Elvetia si Danemarca inregistreaza cele mai mari cote ale primelor pentru asigurarile de viata, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoana.

Gradul de concentrare a pietei a crescut in ultimii ani, in timp ce numarul societatilor de asigurari de viata a scazut constant, de la 24 in anul 2009 la 19 in anul 2014 si ar putea scadea in continuare. In acelasi timp, liderul pietei a depasit pragul de 40% al cotei de piata, nivel de la care se prezuma, pana la proba contrara, ca se afla in pozitie dominanta. Avand in vedere ca aceste modificari structurale pot avea impact asupra concurentei pe aceasta piata, Consiliul Concurentei va monitoriza atent evolutiile din acest sector.

Mai mult, Consiliul Concurentei a formulat o serie de recomandari ce au in vedere atat dezvoltarea sectorului asigurarilor de viata, cat si promovarea intereselor consumatorilor romani. Astfel, autoritatea de concurenta recomanda elaborarea de comparatoare online de preturi in zona asigurarilor de viata, acolo unde produsele de asigurare sunt, intr-o oarecare masura, standardizate, un astfel de instrument putand ajuta consumatorii in procesul de selectie.

In acelasi timp, educarea financiara a clientilor romani cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informationala existenta intre clienti, pe de o parte, asiguratori si intermediarii de asigurari, pe de alta parte. In acest moment, exista riscul real al ghidarii clientilor neinformati catre produse de asigurare sub-optime, care nu raspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora.

Bancile sunt reticente in a accepta cesionarea din partea clientilor a asigurarilor de viata incheiate de acestia cu asiguratori din afara grupului economic din care fac parte. Acest aspect poate genera dificultati companiilor de asigurari care nu fac parte din grupuri ce includ si o banca comerciala.

Ca urmare, Consiliul Concurentei sustine deschiderea acestui important canal de distributie a asigurarilor si emiterea de norme care sa faciliteze posibilitatea de a alege a consumatorului in cazul asigurarilor de viata asociate creditelor bancare.  

Studiul Consiliului Concurentei a fost demarat in 2013. Motivele care au stat la baza declansarii acestui studiu tin de faptul ca, in ultimii ani, sectorul asigurarilor de viata a fost caracterizat, atat la nivel european, cat si la nivel national, de fuziuni si achizitii, dar si de faptul ca actul de asigurare, in general, si cel de asigurare de viata, in particular, au fost afectate semnificativ de declansarea si persistenta crizei economice.

Alaturi de asigurarile generale, asigurarile de viata reprezinta una din cele doua componente de baza ale sectorului asigurarilor din Romania, ponderea asigurarilor de viata in totalul sectorului fluctuand in jurul valorii de 20%, dar reprezentand doar aproximativ 0,3% din PIB.