Dezvoltarea unei afaceri prin tertipuri de marketing nu este un lucru atat de simplu pe cat pare. Doar pentru ca folosesti trucuri nu inseamna ca muncesti mai putin sau ca e mai usor. Iata ce strategii poti pune in practica, daca vrei ca business-ul tau sa infloreasca.

Entrepreneur.com prezinta o lista cu 3 tipuri de strategii care nu sunt usor de implementat, nu sunt gratis si nici nu au succes garantat.

1. Ia-ti un ambasador de brand

Ambasadorul de brand este de regula o personalitate care iti promoveaza produsele si serviciile folosindu-se de imaginea si reteaua sa de fani.

Practic, este vorba de marketing din “gura in gura”, care in era digitala este considerat a fi invechit si ineficient. De fapt, el are un impact urias. Un articol din Forbes se refera la acest marketing ca fiind cel mai important tip de social media. Intr-o epoca dominata de Twitter, Pinterest si Facebook , tot marketingul din “gura in gura” este mai folositor. Un studiu Nielsen indica faptul ca 92% din consumatori au incredere in recomandari de la familie și prieteni, mai mult decat in orice alta forma de publicitate.
 
2. Creeaza un cult pentru brandul companiei  

Cele mai multe culte au de regula o conotatie negativa. In cazul cultului de brand, conotatia este insa una pozitiva. Unele branduri sunt mai mult decat simple branduri. Acestea au fani pasionati si obsedati dar care sunt un marketing bun pentru companie.  

Este posibil sa creezi un cult pentru brandul tau? Sigur ca da. Orice produs bun acopera o necesitate si se adreseaza unor oameni reali. Iar acestia pot fi foarte incantati de produsul respectiv. Ceea ce conteaza este ca acei oameni sa fie pasionati, devotati si multumiti. Ei iti vor promova atunci produsul pana le va veni rau.  

Uite cateva exemple de cult de brand:

Harley Davidson – motociclete
Apple – software, computer si smartphone-uri
Linux – sistem de operare
Starbucks – cafea
Ikea – mobila

De unde rezulta fanatismul clientilor pentru aceste marci? Potrivit cercetarilor Cult Branding, exista 7 caracteristici comune brandurilor in jurul carora se creeaza un adevarat cult.

- Trebuie sa fie diferit. Clientii fanatici nu doresc sa cumpere produse mainstream.
- Trebuie sa inspire curaj. De ce? Pentru ca membrii unui cult trebuie sa fie la randul lor curajosi pentru a face parte din el.
- Trebuie sa fie distractiv. Pana la urma, este vorba de un stil de viata, nu doar de un produs.
- Brandul trebuie sa isi asculte clientii. Acestora le place sa se simta apreciati. Ei cumpara produse apartinand brandului, astfel ca vocea lor trebuie ascultata.
- Trebuie sa munceasca mult pentru a crea comunitati in jurul sau. In mod normal, un cult nu se formeaza peste noapte. Compania trebuie sa se implice in facilitarea intalnirilor spontane dintre clienti sau cel putin sa comunice eficient un slogan, o poveste, un mesaj sau un scop.
- Trebuie sa fie accesibil. In ciuda reputatiei de club exclusivit, un cult accepta noi convertiti in cadrul sau.
- Promoveaza libertatea. Cand un brand emana un fel de libertate, cumparatorii sai se simt impulsionati sa-l promoveze cu mult entuziasm si actiuni neobisnuite.

Un cult poate fi cel mai bun lucru in care s-ar putea transforma brandul tau.

3. Scoate oamenii din sarite

Unele dintre cele mai explozive miscari de marketing din toate timpurile au inclus si o doza de negativitate. Desi unii spun ca nu exista publicitate negativa, altii spun ca orice tip de publicitate, inclusiv aceasta, este benefica pentru o companie.

Conform unui studiu Stanford, publicitatea negativa poate creste vanzarile unei companii mai putin cunoscute prin faptul ca o face celebra. Aceasta tehnica nu ar putea functiona insa si in cazul unui brand care este deja celebru.

Autorii studiului au analizat vanzarile a 240 de carti de fictiune care au primit recenzii din partea New York Times. Intai s-au uitat la cartile scrise de autori faimosi. Daca recenziile erau pozitive, vanzarile cresteau cu 32-35%. Daca recenziile erau negative, vanzarile scadeau cu 15%.

Cercetatorii au analizat apoi vanzarile cartilor scrise de tineri autori, mai putin cunoscuti. Daca recenziile erau negative, vanzarile cresteau cu 45%. In acest caz, publicitatea negativa a fost una benefica. Functioneaza aceasta strategie si pentru brandurile faimoase?

Un exemplu de brand cunoscut afectat de publicitate negativa este Toyota, dupa fiasco-ul din 2009. Rechemari de masini, amenzi usturatoare si vanzari in scadere au dus la predictii sumbre pentru companie. Acestea s-au adeverit insa doar pentru o perioada scurta de timp. In anul imediat urmator, compania a raportat din nou profit. In plus, numarul clientilor multumiti continua sa fie mai mare decat cel al nemultumitilor. Cumva, publicitatea negativa nu a fost suficient de daunatoare, astfel incat sa distruga compania. Desi vanzarile per ansamblu au scazut, urmatorul efect nu a fost unul atat de devastator pe cat se asteptau multi oameni sa fie.

Uber este un alt exemplu de brand care a profitat de pe urma publicitatii negative. Acesta a ajuns atat de cunoscut si datorita protestelor taximetristilor impotriva sa, precum si a controverselor cu privire la cat de legale sunt serviciile pe care le ofera.