3 moduri obisnuite prin care sefii isi terorizeaza angajatii fara sa-si dea seama

Angajatii care ajung in functii de conducere uita adesea cum era cand se aflau in pozitia de subordonati si nu isi dau seama ca ceea ce spun sau nu spun poate fi interpretat gresit. Iata trei greseli frecvente de comunicare pe care le fac managerii.

1. Subestimeaza puterea cuvintelor rostite de ei. Adam Galinsky, profesor la Scoala de Business Columbia, spune intr-un editorial din The New York Times ca soapta rostita de un sef poate suna ca un tipat in urechile unui angajat, potrivit Inc.com.  

Galinsky isi aminteste ca, pe vremea cand era student, un profesor l-a umilit spunandu-i ca ideea lui este complet gresita. Cateva saptamani mai tarziu, acelasi profesor i-a crescut foarte mult increderea in sine prin simplul fapt ca l-a felicitat pentru una din lucrarile sale.

Lectia? Pana si cel mai mic feedback din partea unui om aflat intr-o pozitie de conducere - pozitiv sau negativ – poate fi extrem de important pentru cei care il primesc. Asa ca nu subestima puterea cuvintelor tale.

2. Tac atunci cand ar trebui sa spuna ceva. Fratele lui Galinsky a zburat cu un avion ce a coborat brusc in doar 10 secunde. In mod surprinzator, pilotul nu le-a comunicat nimic pasagerilor despre incident. Lispa de explicatii l-a facut pe fratele lui Galinsky sa se teama pentru viata lui si sa se intrebe daca avionul are defectiuni sau daca pilotul este ranit. Daca pilotul le-ar fi explicat pasagerilor ca totul este in regula, fratele profesorului nu s-ar fi gandit la ce este mai rau.

In mod asemanator, cand o companie trece prin perioade dificile, e foarte important ca cei aflati la conducere sa comunice cu angajatii si sa nu lase ca o situatie nesemnificativa sa fie interpretata ca o problema grava.

3. Transmit mesaje gresite prin exprimari neclare. Ca profesor la Columbia Business School, Galinksy a primit un mesaj de la sefa departamentului sau, in care aceasta mentiona doar ca trebuie sa vorbeasca cu el. Timp de 5 ore, Galinksy s-a framantat, gandindu-se daca a facut ceva gresit, doar ca sa descopere mai tarziu ca motivul discutiei era unul lipsit de importanta.

Lectia? Ambiguitatea poate induce teama. Daca sefa adauga in mesaj “nu e nimic grav”, Galinksy nu si-ar fi facut griji.