• Sondajele de opinie au avut dreptate de data aceasta: La alegerile din Marea Britanie, Partidul Conservator a câștigat o majoritate solidă de 74 de locuri – cea mai mare majoritate obținută de partid de la alegerea lui Thatcher în 1987. Acest lucru le va permite să „ducă la capăt Brexitul” în 2020, reducând incertitudinea din economia britanică. Riscurile de alegeri anticipate sunt mai degrabă reduse în următorii trei ani.
• Ca urmare a incertitudinii mai reduse și a cheltuielilor fiscale mai ridicate, am revizuit în sus previziunea noastră de creștere pentru 2020 în Marea Britanie de la +0,8% la +1,0% și ne așteptăm ca dezvoltarea să continue să își revină în 2021 (+1,6%).
• Ce înseamnă acest lucru pentru companii? Cererea internă mai puternică ar fi pozitivă într-un context de încetinire a creșterii cifrei de afaceri. Totuși, ar trebui să prevaleze presiunile negative asupra prețurilor, date fiind nivelurile încă „peste normal” ale inventarelor post urgență acumulate pe parcursul anului. Ne așteptăm la o încetinire a insolvențelor companiilor la +3% în 2020, după +6% în 2019. În 2021, este probabilă o scădere moderată de -2%.
• Ce înseamnă acest lucru pentru piețe? Lira sterlină ar trebui să continue să se aprecieze (GBP/EUR la 1,25 la final de 2019) și să se stabilizeze în 2020. Piețele de capital interne ar trebui să beneficieze de pe urma rezultatului. Combinația de presiune în creștere provenind atât din componentele reale și componentele obligațiunilor (Gilt)[1] în raport cu inflația ar trebui să conducă la un risc clar de creștere în ultima parte a curbei obligațiunilor. Modelul nostru propriu calculează în prezent riscul de creștere la o creștere posibilă de +10 bps la obligațiunile pe 10 ani.
• Cu toate acestea, partea cea mai grea de acum urmează: este puțin probabil ca acordul comercial cu UE să fie finalizat înainte de 2022, date fiind provocările legate de implementarea controalelor la frontieră în Marea Irlandei.

Sondajele de opinie au avut dreptate de data aceasta: La alegerile generale din Marea Britanie, Partidul Conservator a câștigat o majoritate solidă care le va permite să „ducă Brexitul la capăt” în 2020. Conservatorii au câștigat 74 de locuri – cea mai mare majoritate obținută de partid din 1987 încoace. Se estimează că partidul Premierului Boris Johnson a obținut aproximativ 44% din voturi și 364 de locuri (în creștere de la 318 la alegerile din 2017), în timp ce performanța laburiștilor a scăzut de la 262 de locuri în 2017 la 203, de data aceasta cea mai redusă din 1935. SNP a obținut 48 de locuri (+13), liberal democrații au obținut 11 locuri (-10), iar DUP 8 locuri (-2). Partidul Brexit a obținut 0 locuri în Parlament.

Toate platformele electorale au promis stimulări fiscale viitoare

În platformele lor electorale, toate cele trei partide principale au în comun mai multe cheltuieli fiscale, mai ales în domeniul educației, al sănătății și al familiilor. O analiză a textului platformelor electorale arată faptă că cuvintele preferate ale conservatorilor sunt poporul, Marea Britanie, sprijin, țară, lume, muncă, Brexit. Ei s-au angajat să urmeze o politică axată pe comerț (Marea Britanie Globală), și să protejeze totodată interesele naționale. De asemenea, în platforma lor electorală menționează foarte des infrastructura, la fel ca liberal democrații.

Conservatorii s-au angajat să implementeze o stimulare fiscală modestă – formată în mare parte din măsuri deja anunțate, la care se adaugă cheltuieli suplimentare pentru investiții în valoare de până la 20 miliarde GBP pe an. În total, acest lucru ar duce la peste 1% din PIB până în 2023/24. Investițiile în sectorul public ar trebui să crească la 3% din PIB până în 2023/24. Reducerea suplimentară a ratei impozitului pe profit la 17% în Aprilie 2020 (de la 19% în prezent) ar fi înlocuită cu mai multe investiții pentru sistemul public de sănătate (NHS), reprezentând 6 miliarde din PIB. În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), Premierul Boris Johnson a anunțat o reducere a contribuțiilor angajatorilor la asigurările naționale (NIC) pentru IMM-uri și o creștere a cuantumului facilităților fiscale anuale pentru cercetare și dezvoltare (R&D). În timpul campaniei, Johnson a menționat și posibilitatea unei politici de „a cumpăra britanic” și a ajutorului de stat pentru companiile britanice aflate în dificultate.

Ce înseamnă o majoritate solidă a conservatorilor pentru economie, Brexit, companii și piețe?

Faptul de a fi evitat un Parlament suspendat înseamnă că continuarea activităților ca de obicei („business as usual”), precum și reducerea incertitudinii de la niveluri foarte ridicate. Acest lucru ar trebui să ajute economia să își revină în a doua jumătate a anului 2020, în special prin mai multe investiții în domeniul afacerilor și în sectoarele interne. Într-adevăr, conservatorii au plănuit o stimulare fiscală începând din 2020. Apoi guvernul își va întoarce atenția asupra unui buget care este așteptat la începutul lunii februarie, care va consfinți prin lege cheltuielilor din septembrie precum și angajamentele din platforma electorală. Stimularea fiscală este de așteptat să impulsioneze creșterea PIB-ului cu aproximativ 0,2pp pe an (față de +0,7 pp pentru laburiști). Prin urmare, revizuim în sus previziunea noastră de creștere pentru anul 2020 de la +0,8% la +1,0%, și ne așteptăm la o continuare a recuperării creștere în 2021 (+1,6%). În mijlocul unei creșteri mai mari și a unei inflații sub 2%, Banca Angliei ar trebui să rămână în expectativă în 2020 și să înceapă normalizarea cu o majorare a ratei (+25 bp) în 2021.

Pentru Brexit, o majoritate conservatoare ar însemna reducerea în Parlament a Acordului privind retragerea din UE înainte de Crăciun. Ca un memento, Legea nu a trecut încă de Camera Lorzilor care este în proporție de 85% în favoarea UE și este probabil să solicite amendamente (inclusiv rămânerea în Uniunea Vamală din cadrul UE). În plus, etapa finală a ratificării acordului privind Brexitul este Parlamentul European, iar următoarea sesiune plenară este planificată pentru 13-16 ianuarie 2020. Astfel, este de așteptat o altă prelungire „tehnică” a Articolului 50 înainte de sfârșitul lunii ianuarie, deoarece atât Marea Britanie, cât și Parlamentul European au puțin timp la dispoziție pentru a ratifica acordul. Cu toate acestea, o majoritate solidă a Tory înseamnă o probabilitate foarte redusă de a avea un al doilea referendum, ceea ce indică faptul că acordul privind Brexitul va fi ratificat până în iunie 2020.

Pentru companii, o cerere internă mai puternică ar fi favorabilă în contextul unei încetiniri a creșterii cifrei de afaceri. Totuși, presiunea negativă asupra prețurilor ar trebui să prevaleze, date fiind nivelurile încă „peste normal” ale inventarelor post urgență acumulate pe parcursul anului. Acest lucru înseamnă că ajustarea stocurilor nu este finalizată și că ar trebui să vedem în continuare o creștere slabă a PIB-ului în ultimul trimestru din 2019 și în primul trimestru din 2020. Încrederea industriei rămâne redusă, echilibrul opiniilor fiind în continuare puternic negativ (-16,7%) aproape de nivelurile din 2009. De asemenea, registrele de comenzi sunt afectate în continuare. Ne așteptăm la o încetinire a insolvențelor companiilor de până la +3% în 2020, după +6% în 2019. În 2021, este probabilă o scădere moderată de -2%.

Lira sterlină ar trebui să continue să se aprecieze (GBP/EUR la 1,25 la final de 2019) și să se stabilizeze în 2020.

Piețele de capital interne ar trebui să beneficieze de pe urma rezultatului. Dacă ne putem ghida după istorie, rezultatul alegerii generale din Marea Britanie nu ar trebui să afecteze în mod semnificativ piețele de capital interne. În trecut, partidul învingător (Conservatori contra Laburiști) a indicat o influență redusă asupra performanței Indicelui FTSE All Shares cu un an înainte și un an după alegeri (vezi Figura 2 de mai jos). Ce este mai important pentru piețele de capital din Marea Britanie este rezultatul Brexitului pus pe seama unuia sau celuilalt dintre partide. Dat fiind că partidul laburist a abandonat, Brexitul cu acord, rezultatul asociat partidului conservator va fi avantajos pentru numele locale. Corporațiile internaționale mari vor beneficia de vânt din față venind dinspre o liră sterlină mai puternică și preturi mai reduse la materiile prime. Per ansamblu, această alegere nu ar trebui să reprezinte un punct de cotitură pentru piețele de capital. Rezultatul și lungimea Brexitului sunt cel care ar îndrepta unii indici înspre nord sau sud.

În acest peisaj politic nou, perspectiva unei rezoluții mai probabile legate de impasul în care se află Brexitul, alături de perspectiva unei creșteri ușoare a activității economice, ar conduce treptat la relaxarea unor scadențe volatile care exercitau o presiune negativă asupra curbei obligațiunilor de stat (UK: Gilt) pe termen lung, ancorând-o în intervalul inferior al modelului nostru de evaluare. Per ansamblu, dispariția celor doi factori de frânare a volatilității poate contribui direct la o restabilire a prețurilor pe piață atât din punct de vedere al așteptărilor legate de politica monetară când și a primelor de risc privind obligațiunile, ceea ce ar face ca Marea Britanie să aibă cea mai scăzută performanță a ratelor pe termen lung în 2020. În plus, o parte a „impozitului” Brexit pe randamente (-60 bps impact permanent de la votul privind Brexitul) poate fi în sfârșit inversată, adăugând mai multă presiune pozitivă pe ultima porțiune a curbei Gilt (privind obligațiunile).

În mod interesant, atunci când vine vorba de componenta inflație a randamentelor nominale în Marea Britaniei (Gilt – obligațiuni), piața britanică rămâne una dintre singurele piețe cu inflație cu o primă de risc clară privind inflația pozitivă. Acest lucru s-a întâmplat în general după votul privind Brexitul, cu schimbări ale RPI la 10 ani ajungând în medie la 50bps peste inflația de bază din intervalul de timp respectiv. Totuși, dat fiind faptul că este puțin probabil ca Banca Angliei să facă o mișcare agresivă prin intermediul unei politici monetare mai stricte, este probabil ca swapurile pe inflație să rămână la nivelurile actuale sau să se modifice ușor.

Per ansamblu, combinația dintre presiunile pozitive venite atât de la componentele reale, cât și la cele de inflație ale obligațiunilor (Gilt) ar trebui să ducă la un risc de evoluție pozitivă clar pe porțiunea finală a curbei Gilt (obligațiunilor). Modelul nostru propriu calculează în prezent riscul pozitiv la o creștere posibilă de +10 bps la obligațiunile (Gilt) pe 10 ani.

De acum urmează ce este mai greu: acordul comercial cu UE, și nu înainte de 2022. Atenție din nou la volatilitate!

Odată ce acordul privind Brexitul este ratificat integral (până în iunie 2020), noi credem că dezbaterea va trece rapid de la riscurile unui Brexit „fără acord” la riscurile unui Brexit „fără acord comercial”. Chiar dacă deocamdată Premierul Boris Johnson nu dorește să prelungească perioada de tranziție, noi credem că acest lucru ar fi inevitabil date fiind provocările de natură tehnică legate de implementarea verificărilor la frontieră în Marea Irlandei. O prelungire a perioadei de tranziție până la finalul anului 2012 este probabilă.

Ca un memento, acordul privind Brexitul stipulează că Irlanda de Nord va fi tratată diferit față de restul Marii Britanii ca punct de intrare în UE, care se conformează aranjamentelor reglementare ale UE privind bunurile deși rămâne în uniunea vamală a Marii Britanii. O frontieră vamală în Marea Irlandei ar urma să fie stabilită între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii, și vor fi necesare declarații vamale privind bunurile trimise din Marea Britanie către Irlanda de Nord. Bunurile importate în Irlanda de Nord și în Republica Irlanda din alte țări (non-UE, inclusiv Marea Britanie) vor fi supuse fie unui tarif din Marea Britanie sau Tarifului Extern Comun al UE, în funcție de destinația finală a acestora. Spre exemplu, să ne imaginăm că un autovehicul este importat din SUA în Irlanda de Nord. Dacă autovehiculul respectiv rămâne în Irlanda de Nord, s-ar aplica tariful de import al Marii Britanii (10% dacă nu există Acord de Liber Schimb cu SUA sau mai puțin în caz contrar); dacă este reexportat către UE, atunci se va aplica tariful UE (10%).

Pe termen mai lung vedem o probabilitate redusă ca Marea Britanie să se transforme în „Singaporele” Europei

Dată fiind axarea conservatorilor pe politicile interne și pe cheltuielile sociale, nu vedem nici un spațiu fiscal pentru o politică mai prietenoasă față de corporații. Rata impozitului pe profit este deja necompetitivă comparativ cu alte state UE, care și-au redus impozitele pe profit, în special pentru IMM-uri. În același timp, ar fi greu de implementat ale reduceri fiscale dat fiind planul conservatorilor privind cheltuielile fiscale. În plus, Piața Unică existentă a UE ar rămâne o povară pentru investițiile străine care vor veni spre Marea Britanie pe viitor.

Din punct de vedere economic, Marea Britanie este un stat social, cu cheltuieli guvernamentale reprezentând 40-50% din PIB, comparativ cu 16-17% din PIB în Singapore. Modelul economic din Singapore este foarte incompatibil cu un stat democratic care urmărește să promoveze bunăstarea socială. Deși este unul dintre cele mai bune state pentru companii, Singapore s-a clasat printre statele cu cea mai slabă performanță în indicele privind Angajamentul de reducere a inegalităților din 2018 (149 din 157).

Propunerea Premierului Boris Johnson privind porturile libere ridică o posibilă problemă de reglementare din cauză că porturile sunt situate în zone deja problematice, considerate de UE drept potențiale paradisuri pentru activități de spălare a banilor. Propunerea ridică, de asemenea, preocupări din perspectiva protecției locurilor de muncă.

În cele din urmă, modelul din Singapore s-a bazat, de asemenea, puternic pe o politică pro-imigrație, care a reprezentat una dintre cele mai controversate chestiuni în cadrul Brexitului.

[1] n.t. Gilt –reprezintă obligațiuni de stat utilizate în Marea Britanie, India și alte state din Commonwealth. Termenul este utilizat adesea în mod informal pentru a descrie orice obligațiun cu risc redus de neplată și un randament redus