Numarul insolventelor este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor sunt la maxim

Numarul insolventelor este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor sunt la maxim Numarul insolventelor este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor sunt la maxim

Desi numarul insolventelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut si anume 4.442 de proceduri noi, numarul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat in insolventa in intervalul analizat a crescut cu aproape 20%, ajungand la 180 de firme.

Numarul insolventelor din prima jumatate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, insa pierderile generate creditorilor se afla la cel mai ridicat nivel din perioada analizata.

Paradoxul, si anume un minim al insolventelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente in primul semestru al anului curent, un numar de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 M EUR in anul anterior, dintre care 11 desfasurau o activitate de distributie, comert sau furnizare de energie.

Aceste companii au un nivel scazut al activelor imobilizate si un grad de indatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative. Gradul de indatorare a companiilor care ulterior au intrat in insolventa a crescut constant, de la 72% in 2008, la aproximativ 97%, in 2016.



Aceasta dinamica a fost determinata de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scazut de capitalizare din partea actionariatului si necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichiditatii. Din cele 4.442 de companii insolvente in primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaratiile financiare pentru activitatea desfasurata in anul 2016.

Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrarii in insolventa a fost cresterea accelerata a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplata cu acumularea de pierderi din ce in ce mai mari. Cu toate acestea, s-a remarcat o evolutie a veniturilor companiilor, in anii premergatori insolvabilitatii.

Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic in ultimii 3-4 ani dinaintea intrarii in insolventa, ca urmare a investitiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26% peste anul anterior si de aproape doua ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumuland pierderi din ce in ce mai mari. Aceasta dinamica a fost inregistrata ca urmare a evolutiei gradului de indatorare, care a generat o povara financiara tot mai importanta”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

Totodata, cresterea valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% in prima jumatate a anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior pare sa fie, de asemenea, paradoxala, avand in vedere ca lichiditatea inregistrata la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric.

Conform studiului, valoarea insumata a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ in Romania a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungand la 128 MLD RON la finalul anului 2016, comparativ cu 78 MLD RON in 2007.

Daca sunt companii care beneficiaza de numerar, iar insolventele din primul semestru al anului curent raman la un minim istoric, de ce inregistram o crestere a valorii instrumentelor refuzate la plata? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizarii veniturilor, profiturilor si a lichiditatii in randul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din Romania, aproximativ 5.000, concentreaza 58% din lichiditatea intregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. In concluzie, numerarul consolidat in intregul mediu de afaceri inregistreaza intr-adevar o crestere, insa surplusul este concentrat in randul firmelor mari. Comasarea numerarului in randul firmelor mari este generata de accentuarea fenomenului polarizarii din perspectiva veniturilor si profiturilor companiilor active in Romania”, a precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.

Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai putin vizibil in tarile din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active in Romania inregistreaza profituri, din care 75% sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii. Pe de alta parte, 4 din 10 companii active inregistreaza pierderi, in timp ce doar 42% sunt sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii”, a adaugat Iancu Guda.

Ce greseli au facut companiile care au intrat in insolventa?

Analizand evolutia situatiei financiare inregistrata in perioada 2008 - 2016 de catre companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent, semnalam cateva dintre cele mai comune greseli:

  • Lipsa de aliniere a orizontului activelor si pasivelor, prin finantarea investitiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;
  • Ciclul de conversie a banilor a inregistrat in mod constant valori pozitive, sursele de finantare nefiind sustenabile;
  • Pierderile realizate in mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;
  • Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabila, in conditiile in care numerarul operational a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentata prin imprumuturi contractate de la institutii de credit;
  • Investitiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat cresterea veniturilor, dar companiile au inregistrat pierderi in mod constant. Randamentul obtinut a fost inferior costului de finantare.

Sectoarele cu cele mai multe insolvente: Constructii & Comert

In majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care inregistreaza cel mai mare numar al firmelor aflate in insolventa au ramas cu precadere neschimbate, singurele modificari fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum doua pozitii. Totusi, este pentru prima data in ultimii cinci ani cand comertul cu ridicata sau cu amanuntul nu se afla pe prima pozitie din perspectiva numarului absolut al insolventelor nou deschise.

Cele mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au fost in constructii, respectiv 746, care par sa treaca printr-o perioada nefasta, volumul lucrarilor scazand cu 8% in primele sase luni ale anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Sectorul mentionat este urmat de comertul cu amanuntul (705 insolvente in semestrul I 2017), comertul cu ridicata si distributie (660 de insolvente).

Distributia teritoriala a insolventelor Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa in primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Zonele Bucuresti, S-E si S au ramas primele trei regiuni unde se inregistreaza cel mai ridicat numar de insolvente, in timp ce zonele V, S-V si Centru raman pe ultimele pozitii din acest punct de vedere.